Spiritism:x

Spiritismul este o doctrină filosofică apărută în Franţa la mijlocul sec. al XIX-lea, aparţinând pedagogului Denizard Rivail, sub pseudonimul Allan Kardec.Termenul a fost atribuit ca distinctiv doctrinei pe care urma să o publice, dar datorită faptului că derivă dintr-un cuvânt din limbajul comun a fost repede încorporat în uzul normal şi este folosit pentru a numi şi alte doctrine.

În 1855 Denizard Rivail a început să cerceteze un fenomen relativ cunoscut în acea vreme – “mesele care se rotesc” sau “mesele care vorbesc”: e vorba de mese şi obiecte în general care păreau a se umple cu o stranie vitalitate. După doi ani dedicaţi investigării, nu a considerat că fraudele evidente pe care le-a întâlnit pe parcurs sunt motive suficiente pentru a concluziona că toate acele fenomene sunt erori sau şarlatanii. Convins personal de realitatea existenţei fenomenului şi de posibilitatea ca acesta să fie provocat de suflete ale morţilor, Rivail a mai făcut un pas: în loc de a se dedica “dovedirii ştiinţifice” a existenţei acestor fenomene, Kardec şi-a mutat atenţia asupra posibilităţii, pe care o considera reală, existenţei unei explicaţii de natură spirituală sau mediumnică, cu beneficii pentru umanitate.

Natura sa puternic umanistă, formată în anii de studenţie şi de susţinere a pedagogului elveţian Pestalozzi, discipol al lui Rousseau, l-a împiedicat să se limiteze la o simplă cercetare naturalistă. Necesitatea susţinerii spiritualităţii omeneşti în timpuri caracterizate de o puternică expansiune a ştiinţei şi de un declin al religiei l-a motivat pe Kardec să imagineze o noua formă de a privi realitatea, care punea laolaltă ştiinţa aflată în ascensiune şi religia în declin, mediate de raţionalitatea filosofică. Astfel, Kardec a folosit empirismul ştiinţific pentru a cerceta fenomenul, raţionalitatea filosofică pentru a discuta cu ce părea a fi suflete şi a analiza ce comunicau, şi a căutat o cale de a extrage din aceste dialoguri concluzii de natură socială şi etică, folositoare pentru om. Astfel a pus bazele spiritismului, sistematizat în prima versiune a Cartea Spiritelor, apărută în 18 aprilie1857.

Cele două caracteristici principale ale mişcării spiritiste sunt:

• propunerea de a asigura accesul la cunoaştere pentru toţi oamenii (cf. Comenius), în locul ermetismului care înconjura cunoaşterea ştiinţifică şi filosofică la acea vreme;
• convingerea că relaţia dintre om şi spiritual nu are nevoie de mediere instituţionalizată; o spiritualitate naturala (cf. Rousseau) este de ajuns şi mai potrivită pentru om.

O parte a intelectualităţii din Europa şi Statele Unite a îmbrăţişat spiritismul ca explicaţie logică a realităţii, incluzând teme legate de transcendenţă, ca Dumnezeu şi viaţa de apoi. Au fost înfiinţate mii de societăţi spiritiste în ambele continente, iar ideile spiritiste au fost răspândite în aşa măsură încât în unele ţări au apărut voci care susţineau includerea spiritismului în programa şcolară. Cu toate acestea, o dată cu ascensiunea regimurilor totalitare în prima jumătate a secolului al XX-lea, în Europa a avut loc o puternică opresiune a spiritismului, ca şi a altor mişcări filosofice şi politice. În America de Sud, totuşi, activitatea câtorva propovăduitori a reuşit să se constituie într-o fundaţie solidă, deşi spiritismul a devenit aici mai mult o doctrină religioasă şi mistică. Această transformare a fost mai puternică în Brazilia, unde mai mult de 4 milioane de oameni se declară “spiritişti Kardecişti” (conform ultimului recensământ al Instituto Brasileiro de Geografia e Estatistica), ceea ce face din Brazilia cea mai mare ţară spiritistă din lume. Spiritismul a influenţat în Brazilia sincretisme ca Umbanda, Raţionalismul creştin, União do Vegetal şi Valea Răsăritului (Vale do Amanhecer).

Despre Spirite

SPIRITELE sunt vieţuitoare minuscule, luminiţe dotate cu inteligenţă, invizibile cu ochiul liber, dar perceptibile de clarvăzători şi de unii dintre senzitivi. Au fost nenumărate cazuri în care aşa-zis “spiritişti” au semnalat prezenţa unor vietăţi pe care nu le-au putut vedea şi le-au asociat numele de “spirite”. În realitate a fost o total greşită interpretare a unor fenomene atmosferice vizibile şi invizibile, considerate a fi fost manifestări sau materializări ale spiritelor.

Cei ce percep spiritele sunt dotaţi cu anumite însuşiri “paranormale”, care în esenţa lor sunt forme de manifestare a unei activităţi cerebrale ieşite din banalitatea gândirii umane mediocre. Persoanele SENZITIVE sunt acele fiinţe care prin organele lor de simţ (corpul fizic), cât şi prin centrii lor energetici (învelişul eteric al fizicului uman) pot să perceapă acei curenţi minusculi de energie care sunt spiritele.

Spiritele sunt invizibile cu ochiul liber, însă anumite persoane dotate cu CLARVIZIUNE le pot observa pe “ecranul mental interior”. Aceasta este o denumire convenţională adoptată de parapsihologi pentru a actualiza străvechea denumire de “al treilea ochi omenesc”. Este vorba despre o anumită stare de funcţionare a emisferei drepte cerebrale, care permite creierului uman, în ansamblul său şi în toate învelişurile lui energetice, să poată vedea “cu ochii minţii”. Omul vede pe ecranul mental imagini ca de vis. Unii lucrează în stare de trezie, adică de perfectă luciditate, alţii au nevoie de substanţe halucinogene (droguri, unele sedative puternice, alcool şi altele). Foarte eficientă, dar şi foarte periculoasă prin urmările ei, este activarea hipnotică asupra unei alte persoane. Efectul este spectaculos, dar urmările sunt catastrofale pentru starea psihică a celui care s-a lăsat hipnotizat.

Oricare din metodele menţionate poate, în anumite condiţii fericite, să conducă subiectul la perceperea unor imagini asociate conceptului de “spirit”. Pot exista şi alte forme de manifestare ale acestuia cum ar fi :

• Sunete, traduse sau netraduse în limbajul perceput de creierul uman
• Zgomote, cum sunt foşnetele în aer, pocniturile în pereţi sau în diverse obiecte
• Explozia unor becuri electrice
• Mângâieri sau lovituri simţite de oameni
• Imagini fantomatice percepute cu ochiul liber
• Senzaţii de respiraţie a unei persoane invizibile
• Atingerea sau apucarea mâinilor sau altor părţi ale corpului omului
• Scene de amor nocturn aproape reale
• Senzaţii de miros puternic, parfumat sau respingător
• Deplasarea unor obiecte
• Adieri, ca şi cum ar sufla vântul prin cameră
• Deschiderea sau închiderea uşilor sau ferestrelor
• Rularea covoarelor
• Manifestări de teamă din partea animalelor
• Aprinderea sau stingerea luminilor sau lumânărilor din senin
• Manifestări de vânt în dreptul ferestrelor
• Încuierea sau descuierea uşilor, porţilor sau ferestrelor
• Apariţia sau dispariţia unor mâncăruri
• Materializări instantanee ale unor obiecte
• Apariţia unor scrisori pentru a avertiza sau aminti ceva celor cărora le sunt adresate
• Trezirea subită a unor cadavre

  …şi multe alte manifestări, unele chiar neexplicate ştiinţific până în prezent.

Literatură de inspiraţie spiritualistă există în toate ţările pământului. În principal s-au semnalat fapte, aspecte de viaţă în care au fost implicate spiritele, de obicei folosindu-se stilul specific literaturii S.F. Prea puţini au îndrăznit să explice, într-o manieră oarecum ştiinţifică şi accesibilă înţelegerii tuturor, aceste aspecte ale existenţei eterne a spiritelor.

Există nenumărate PRACTICI utilizate de oameni pentru a intra ÎN LEGĂTURĂ CU SPIRITELE. Unele dintre ele sunt foarte eficiente, ducând la colaborarea fidelă între om şi spirit. Altele sunt simple aberaţii, care duc la false percepţii ale lumii spiritelor. Această a doua categorie cuprinde în general spiritismul cu cartea şi cheiţa, care, de fapt, poate fi considerat o metodă radiestezică. Aici nu este vorba de contactarea propriu-zisă a spiritelor, ci de contactarea propriului subconştient, iar falsitatea constă în aceea că omul îşi cheamă propriul subconştient folosind numele unui spirit. Spiritele Superioare nu vin dacă sunt chemate în acest mod de lucru rudimentar. Cel mult se pot distra pe seama persoanei în cauză acele spirite buclucaşe, glumeţe, care mişună peste tot. De aici rezultă informaţii eronate, incomplete sau absenţa răspunsurilor la întrebările puse de către om.

O altă metodă empirică folosită de oameni pentru contactarea spiritelor este cea a ciocăniturilor. Există case în care anumite spirite se distrează ciocănind în mobile sau pereţi. Într-adevăr, aceste zgomote sunt provocate de spirite, dar numai atunci când ele au o anumită cadenţă şi se repetă în mod sistematic. Spiritele care produc zgomotele doresc să comunice cu oamenii. În aceste cazuri este util să li se răspundă în aceeaşi manieră până când se stabileşte un cod de conversaţie între spirit şi om, această colaborare putând duce la unele descoperiri interesante pentru om.

Există posibilitatea ca situaţiile conflictuale din interiorul familiilor să deranjeze unele spirite bune sau rele, antrenându-le în atmosfera agitată din casă. De aici rezultă o serie de manifestări dezordonate, zgomotoase, ale spiritelor, care fie că pun oamenii pe gânduri, fie îi înspăimântă în cel mai înalt grad. De exemplu, un spirit “nervos” poate capta de la oamenii care se ceartă suficientă energie pentru a trage cuiva o palmă sau chiar un pumn, destul de puternic ca să trântească un om la podea. Sau, din contră, spiritele bune pot trezi omul din somn noaptea pentru a-l obliga să gândească înţelept, în liniştea nopţii, la problemele lui de viaţă.

Oricum şi oricând s-ar produce astfel de manifestări ale spiritelor, trebuie să remarcăm intenţiile lor pentru orientarea oamenilor în direcţia dorită de ele. Influenţa spiritelor asupra minţii omului este covârşitoare. Totuşi, pentru majoritatea pământenilor, această influenţă este inacceptabilă deoarece, în general, oamenii se cred atotputernici, capabili să învingă chiar forţele naturii ; cu alte cuvinte, ei consideră că manifestările spiritelor ar fi neglijabile. Oamenii ar trebui să înţeleagă că spiritele fac parte din natura ce îi înconjoară. Aerul ce-l respiraţi, dragii mei oameni, este încărcat de spirite ! Într-o formulă simplificată : energia înseamnă spirit şi spiritul înseamnă energie. Aşa cum energia este o formă de manifestare naturală, constituită dintr-o substanţă continuă, tot aşa, lumea subtilă a spiritelor este şi ea lipsită de discontinuităţi. Pretutindeni în jurul nostru se află spirite. Numărul celor încarnate este mult mai mic decât numărul spiritelor aflate în stare pură, adică neîncarnate.

CLASIFICAREA SPIRITELOR

a) Clasificarea spiritelor în funcţie de influenţa lor asupra stării fizice a omului

Spiritele leneşe, dense, preferă să observe totul fără să se agite. Ele îndeamnă oamenii la trândăvie, pasivitate, indiferenţă faţă de ceea ce se petrece în jurul lor.

Spiritele inferioare paşnice îndeamnă oamenii la forme calme de evadare din limitele gândirii şi acţiunii normale. Ele însoţesc de obicei persoanele neurastenice care sunt dependente de sedative puternice, alcoolicii paşnici, sau bolnavii mintali care nu prezintă manifestări negative.

Spiritele inferioare turbulente. Unele dintre ele sunt agresive, îndeamnă oamenii la manifestări colerice, violenţă faţă de propria persoană sau faţă de cei din jur, mergând până la crimă. Aceste spirite se liniştesc numai prin încarnare, şi poate că nici după aceea… Altele dintre ele sunt non-agresive, provocând psiho-nevroze, stări de nelinişte şi nemulţumire continuă, de căutări nesfârşite, insomnii, obsesii, agresivitate mută prin non-violenţă (indiferenţă la rău, invidie, ură, gelozie, incitare la discordie).

Spiritele mediocre îi îndeamnă pe oameni să gândească închistat, să nu aibă pretenţii la cercetarea mediului înconjurător, să se mulţumească cu ce au, fără a aspira la mai mult, să fie paşnici, dar totodată laşi.

Spiritele cu adevărat inteligente sunt dotate cu creativitate şi intuiţie. Îndeamnă omul spre cercetare, spre gândire profundă şi realistă, spre echilibru interior. Acestea sunt spiritele care călăuzesc geniile sau marii gânditori spre descoperirea esenţei divine din om şi din mediul înconjurător.

b) Clasificarea spiritelor în funcţie de influenţa lor asupra naturii

Există mai multe categorii de spirite care pot influenţa mersul naturii după bunul lor plac, provocând fenomene malefice sau benefice. Astfel, spiritele recunoscute ca binefăcătoare pentru natură pot produce recolte foarte bogate, ploi binefăcătoare la momente potrivite, apariţia de fenomene meteorologice rare, cum ar fi luna roşcată sau eclipsele cu efect benefic asupra Pământului.

Dimpotrivă, incendiile de păduri sau stepă nu apar spontan, ci provocate fie de mâini criminale, fie de unele spirite care vor să-şi dovedească superioritatea asupra naturii.

Există un număr imens de spirite care provoacă furtunile maritime, mai ales tornadele. Ele aleg anumite ambarcaţiuni pe care le protejează sau le distrug dacă nu le convin.

Un număr imens de spirite provoacă cutremurele de pământ. În acest caz se dă o luptă cumplită între spiritele bune şi cele rele. Spiritele bune, mai ales cele înalte din punctul de vedere al înţelepciunii, acceptă necesitatea manifestării cutremurelor terestre ca o formă de descărcare magnetică şi energetică a profunzimilor scoarţei terestre, dar treptat şi fără pierderi umane. Spiritele mizerabile se bucură ca la un spectacol văzând suferinţa oamenilor şi caută să omoare cât mai mulţi din cei aflaţi în mijlocul dezastrului.

Foarte multe spirite provoacă deraierea trenurilor de pe şine, scufundarea navelor maritime, prăbuşirea avioanelor, reacţiile nucleare scăpate de sub control, electrocutările inexplicabile, orientarea trăsnetelor către case, oameni şi animale, ploile torenţiale ce provoacă inundaţii catastrofale, secetele cumplite ce primejduiesc vietăţile, prăbuşirea unor OZN-uri cu scopul apropierii nepotrivite dintre oameni şi civilizaţiile extraterestre, prăbuşirea galeriilor din mine, morţile prin îngheţ în timpul iernii, sufocările datorate emanaţiilor de gaze, şi tot felul de alte situaţii grave, explicabile sau inexplicabile, în majoritatea cărora este angrenată şi fiinţa umană.

c) Clasificarea spiritelor în funcţie de influenţa lor asupra psihicului uman

Spiritele înalte determină evoluţia spirituală şi mentală a fiinţei umane. Cei aflaţi sub influenţa lor ating aproape perfecţiunea în timpul vieţii prin manifestările lor elevate şi intenţiile nobile, orientate spre progresul omenirii.

Spiritele binevoitoare ajută oamenii în orice fel de situaţii grele, îi sfătuiesc, îi sprijină energetic, îi ajută să se ferească de împrejurările periculoase şi dăunătoare.

Spiritele mediocre din punct de vedere moral se complac în a admira şi întreţine josnicia omenească sub toate formele ei, rezultată din inconştienţa, ignoranţa, sau prostia omenească. Au manifestări oscilante între bine şi rău, dar sunt mereu convinse că pot ajuta oamenii şi că au o influenţă benefică asupra lor. În accepţia lor, ele sunt bine intenţionate, dar rezultatele strădaniilor lor de multe ori pot fi necorespunzătoare din perspectivă superioară.

Spiritele josnice, rele, mincinoase, urmăresc antrenarea oamenilor în acţiuni încărcate de ipocrizie, egoism, falsă umanitate şi duritate psihică.

Spiritele malefice, supranumite de noi “copiii diavolului” sau “ierburile infernului”, sunt cele mai mizerabile fiinţe de energie universală. Ele îndeamnă oamenii la violuri, asasinate politice, uzurpări de funcţii, sadism erotic, distrugeri de bunuri materiale, compromiterea unor personalităţi sau uciderea lor când încep să aibă o influenţă covârşitoare asupra binelui şi progresului umanităţii.

d) O categorie aparte o reprezintă spiritele cu INFLUENŢĂ ASUPRA FENOMENELOR COSMICE

Acestea sunt cele care reglează interacţiunile magnetice dintre obiectele cosmice, provocând sau evitând anumite manifestări cosmice catastrofale. Aceste spirite sălăşluiesc pe toate planetele şi, în general, pe toate obiectele cosmice. Ele coordonează contactele dintre diverse civilizaţii cosmice. Favorizează transferarea spiritelor de pe un corp ceresc pe altul. Supraveghează deplasarea fiinţelor inteligente în spaţiul cosmic, le coordonează şi le protejează. Sub influenţa lor, diversele civilizaţii aspiră spre cunoaşterea altor civilizaţii din Univers. Ele reglează transferul energetic între planetele diverselor sisteme solare. Îi protejează pe astronauţi împotriva atacurilor spiritelor întunericului, care roiesc în spaţiul interstelar. Au un rol foarte mare în acomodarea fiinţelor inteligente care ajung pe alte planete, diferite de cea de origine. Ele însă nu reuşesc să împiedice toate catastrofele cosmice. Acestea se produc în urma unei coordonări generale din centrul Universului , fiind înscrise în “Marea Carte a Transformărilor Permanente şi Autonome”…

Cat rezisti ?

Eu nu am rezistat prea mult. Despre ce e vorba ?
De fapt nu am sa zic prea multe aici… intrati pe link-ul acesta -> http://www.yonkis.com/mediaflash/unmillon

Ce poti sa faci in lift ca sa iesi in evidenta ..

Iata ce poti face intr-un lift (de preferinta cat mai mare si cat mai aglomerat) pentru a face scurta plimbare cat mai placuta, pentru tine dar mai ales pentru ceilalti:

- sa stai la colt cu fata la perete fara sa spui nimic si fara sa te dai jos ;
- dupa ce liftul s-a umplut, sa zici “la naiba, imi vine sa vomit!” ;
- sa latri din cand in cand ;
- sa blochezi usa si sa nu lasi pe nimeni sa intre sau sa iasa
- sa ragai si apoi sa zici “mmm…delicios!” ;
- sa intrebi fiecare pasager care urca daca poti sa apesi butonul in locul lor ;
- sa faci “ding” la fiecare etaj ;
- sa faci sunete de explozie de fiecare data cand cineva apasa un buton ;
- sa apesi pe toate butoanele spunand “oare asta ce face?” ;
- sa citesti cu voce tare pasaje religioase ;

21 grame

• În 1907, un doctor american a ajuns la concluzia că sufletul omului cîntăreşte 21 de grame • Teoria este contestată, însă nimeni nu a reuşit să explice ce altceva ar putea produce această scădere de greutate în momentul morţii

Se spune că, atunci cînd un om moare, sufletul său trece mai departe. Religioşii cred că părăseşte trupul şi se ridică la cer. Cu aproape 100 de ani în urmă, un doctor din Haverhill, Massachusetts, a încercat să demonstreze existenţa sufletului. Prin experimente macabre şi misterioase, susţine că a descoperit greutatea sufletului. Aproximativ 21 de grame. Articolul în care dr. Duncan MacDougall şi-a expus teoriile a fost publicat, în 1907, într-o prestigioasă revistă medicală şi a ajuns rapid în paginile ziarului New York Times.
Cu toate că experimentele sînt vechi de aproape un secol, iar concluziile lui MacDougall nu sînt luate în serios de comunitatea medicală actuală, nimeni nu a putut combate pînă acum aceste rezultate şi nici nu s-a putut explica unde dispar cele douăzeci şi unu de grame.
MacDougall nu era genul de doctor care să inventeze teorii sau care să lase convingerile religioase să-i întunece judecata. Era un scoţian scund, cu ochelari cu lentile groase. Se mutase în Haverhill la vîrsta de 28 de ani. A absolvit medicina la Universitatea Boston şi a ajuns rapid directorul spitalului Stephen Henry Gale din Haverhill. Conform unor declaraţii pe care le-a dat reporterilor de la „American Medicine“, în 1907, MacDougall a decis să efectueze nişte experimente, deoarece a fost intrigat de predicatorii şi preoţii care afirmau că sufletul unei persoane nu moare odată cu trupul, ci trece mai departe, continuă să existe. Dacă este adevărat, MacDougall s-a gîndit că sufletul ar trebui să fie o entitate care ocupă un anumit spaţiu. Şi-a dat seama că, dacă ar putea măsura greutatea acestei entităţi în momentul în care părăseşte trupul, ar aduce dovezi definitive că sufletul există.

Experimente secrete

Chiar şi la începutul secolului XX, cercetările lui MacDougall erau extrem de controversate. Doctorul era criticat mai ales de preoţi, care vedeau sufletul ca pe ceva intangibil şi nu ca pe un lucru pe care-l poţi măsura ştiinţific. Cu toată opoziţia comunităţii, doctorul şi-a continuat experimentele în spitalul în care lucra. A cîntărit şase bolnavi aflaţi pe patul de moarte, exact în momentul decesului. A constatat că toţi pierdeau în clipa morţii aproximativ 21 de grame din greutatea corporală. Într-unul din cazuri, imediat după constatarea decesului, pacientul a devenit mai uşor cu 21 de grame, peste un sfert de oră şi-a revenit în greutate, ca peste alte cîteva minute să piardă din nou cele 21 de grame, definitiv. A închis datele obţinute în urma experimentelor într-un seif, timp de şase ani. Voia să fie sigur de rezultate înainte să le facă publice.
MacDougall a ştiut perfect cum să efectueze măsurătorile. În jurul anului 1900, a aşezat un pat de spital pe un cîntar. A cerut pacienţilor aflaţi în stagiu terminal permisiunea de a participa la experiment. I-a ales pe cei bolnavi de tuberculoză, pentru că aceştia nu se agită în momentul morţii, făcînd posibilă o cîntărire extrem de precisă. În literatura medicală, MacDougall l-a descris pe primul său pacient drept un om „cu un temperament american tipic“. Cînd momentul morţii s-a apropiat, MacDougall, ajutat de alţi patru doctori, l-au aşezat pe patul de pe cîntar. După trei ore şi 40 de minute, cîntarul, extrem de fin, a înregistrat o cădere sesizabilă. Omul murise. Cei cinci doctori au făcut calcule independente cu privire la greutatea pierdută din cauza umezelii din respiraţie, transpiraţiei, mişcărilor involuntare, evacuării de urină şi chiar a aerului expirat din plămîni. Au constatat cu toţii că bărbatul a pierdut din greutatea corporală 21 de grame, care nu puteau fi atribuite nici uneia dintre aceste cauze.

Concluzii incerte

Rezultatele lui MacDougall cu următorii pacienţi nu au fost la fel de clare. Al doilea participant la experiment a pierdut în momentul decesului altă greutate. „Contracţiile feţei au continuat aproximativ 15 minute din momentul în care a încetat să respire, făcînd extrem de dificil procesul de cîntărire“, se spune în raportul medicilor publicat în numărul din aprilie 1907 al revistei „American Medicine“. Al treilea muribund a pierdut o greutate şi mai mare. „Rezultatele obţinute prin cîntărirea celui de-al patrulea pacient nu trebuie luate în considerare, deoarece o persoană care nu era de acord cu experimentul a intervenit în setarea cîntarului“, a declarat ulterior MacDougall. La al cincilea pacient cîntărirea a dat, de asemenea, alt rezultat, iar la al şaselea, moartea a survenit prea repede, cu doar cinci minute înainte să fie aşezat pe cîntar. Astfel, doctorii nu au avut timp să seteze cîntarul.
Duncan MacDougall şi-a descris propria moarte cauzată de un cancer la ficat. Conform ultimelor cuvinte ale doctorului, moartea sa, extrem de lentă, a fost „cea mai interesantă la care am asistat vreodată“. Curiozitatea cu privire la moarte şi suflet l-a însoţit pînă în ultimele momente din viaţă. „Dacă această stranie pierdere în greutate nu se datorează sufletului, care ne părăseşte, rămîne ca altcineva să ofere o explicaţie mai bună cu privire la acest mister“, a declarat doctorul ziarului Boston Sunday Post, în 1907. Pînă astăzi, nimeni nu a putut explica ştiinţific dispariţia celor 21 de grame.

Fotografia sufletului

• Sufletul nu numai că poate fi cîntărit, dar poate fi şi văzut. Sînt numeroase relatările despre imagini ale celor aflaţi în pragul morţii. Acestea sînt văzute mai ales de rudele muribundului, care nu se află în preajma acestuia, ci chiar la distanţe de mii de kilometri. Răposaţii „se arată“ celor vii sub formă de spectre care au fost deseori surprinse de camerele video fără a primi o explicaţie plauzibilă. Thelma Moss, profesor de psihologie la Universitatea Los Angeles din California (U.C.L.A.), scria în 1979 că aura fiinţelor vii, surprinsă de aparatul de fotografiat şi despre care se ştie că e o reflectare a biocîmpului, ar fi „o fotografie a sufletului“.
Academicianul Eugen Macovschi (1906-1985) a pus în evidenţă existenţa biostructurii, cîntărind animale muribunde în incinte perfect etanşe. El a descoperit că biostructura este proprie numai celulelor vii. Substanţele organice integrate în biostructură au o altă comportare faţă de substanţele organice din laborator. Cînd celula moare, biostructura se transformă în materie obişnuită, nevie. Această transformare ar putea fi însoţită de pierderea celor 21 de grame. Mai mult, viaţa este caracterizată de prezenţa unei matrici energo-informaţionale; această structură nesubstanţială a fost pusă în evidenţă prin aparate speciale (prin electronografie şi efect Kirlian). Obiectele nevii nu au matrice energo-informaţională. În anul 1980, K. Foster, J. J. Wolesewich şi J. J. Tuker au confirmat prin ample investigaţii microscopice teoria biostructurii formulată de Macovschi în 1958. Descoperirea românului, făcută într-un laborator obişnuit, a fost observată, abia peste 20 de ani, cu un microscop electronic de înaltă precizie şi greu de 10 tone.

Ceva amuzant ..

Se trezeste unul de dimineata din cauza unei bubuituri-se crapase de ziua…..o cauta pe nevasta-sa prin pat,dar nu o gaseste-o furase somnul……se duce la baie,dar oglinda se face tandari-aruncase o privire…..pleaca la serviciu si pe drum vede doua tipuri de oameni:unii care scadeau in inaltime(pe astia ii rodeau pantofi) si altii care dispareau pur si simplu(pe astia ii fura peisajul)………ajunge la serviciu si vede toti colegi lipiti de tavan-purtau discutii la nivel inalt….la un moment dat se dezlipesc si cad de-odata-cazusera de comun acord….

Henry Lee Lucas

Crime atestate: 350 Crime neatestate: 3000

---

Henry Lee Lucas copil

(August 23, 1936 – Martie 13, 2001) a fost un criminal american,condamnat pentru crima si odata printre cei mai cautati criminali in serie ai Americii. Henry Lee Lucas a marturisit implicare in aproximativ 3000 de crime,o medie de o crima pe zi , de la eliberarea sa din inchisoare la mijlocul lui 1975 si pana la arestarea sa in 1983.Un numar mai concret de 350 de victime este eliberat de un grup special de politisti din Texas ,”Lucas Task Force”, care s-a ocupat de acest caz. Unele dintre marturiile lui Henry Lee Lucas au fost negate de critici si chiar de judecatori.Henry Lee Lucas pretindea ca a fost initial supus unui tratament brutal din partea interogatorilor in timp ce era in custodie si a marturisit intr-un efort de a nu mai fi persecutat.Acest lucru a ridicat intrebari legate de o multime dintre crimele sale,avand ca baza pentru majoritatea doar marturiile sale. Pedeapsa lui Lucas a fost restabilita cu inchisoare pe viata, de la pedeapsa cu moartea, in 1988 de guvernatorul de atunci George W. Bush.Cazul sau a fost singurul din 153 de pedepse capitale care au trecut pe masa guvernatorului si care au fost modificate.Moartea sa a lasat in urma o multime de intrebari.Desi marturiile sale erau exagerate si tacticile de investigare contestate Henry Lee Lucas a ramas “unul dintre cei mai rai criminali in serie ai lumii chiar si dupa negarea majoritatii marturiilor sale de catre Avocatul general din Texas”(Sarah L. Knox).

Copilaria

---

Henry Lee Lucas sa nascut pe data de 23 August, 1936, in Blacksburg, Virginia.El o descrie pe masa sa,Viola Lucas , ca o “prostituata violenta”.Tatal sau,Anderson Lucas, era alcoolic,fost conductor de tren si-a poerdut picioarele intr-un accident si suferea de agresiunile Viole-i la fel de des ca Lucas.Mama sa il batea frecvent si pe el si pe fratele sau vitreg , fara nici un motiv.O data a stat in coma 3 saptamani dupa ce mama sa l-a lovit cu o bucata de lemn.Ea il obliga sa se uite in timp ce avea relatii sexuale cu barbati.Henry Lee Lucas descrie un incident din copilarie cand, de ziua sa, un prieten dea-l tatalui sau i-a adus un magar cadou pe care mama sa l-a impuscat in cap.

Henry Lee Lucas pretinde ca prima sa victiama a fost in 1951 o fata care i-a refuzat avansurile sexuale.Ca majoritatea marturiilor sale,el a renegat aceste lucruri mai tarziu.In 1954 Henry Lee Lucas a fost condamnat pentru mai multe infractiuni de jaf in zona Richmond,Virginia , la 6 ani in inchisoare.A evadat,a fost capturat din nou si a fist eliberat in septembrie 1959

Henry Lee Lucas o omoara pe mama sa

---

Viola Lucas la sosirea politiei.

Pe data de 12 inauarie 1960 Henry Lee Lucas a omorat-o pe mama sa,injunghind-o cu un cutit.El sustinea ca sa intors de la o noapte de betie si s-a bagat in pat,dar dupa scurt timp a fost trezit de mama sa,care il batea cu o matura.Dupa ce a omorat-o,Lucas a fugit intr-o masina furata si a fost prins in Michigan.Henry Lee Lucas a pretins ca si-a atacat mama doar in auto aparare,dar declaratiile sale au fost respinse si a fost condamnat lainchisoare inte 20 si 40 de ani in Michigan pentru crima de gradul doi.A executat din aceasta pedeapsa 15 ani si a fost eliberat pe data de 22 august 1975.

Restul crimelor

---

Henry Lucas a inceput sa umble prin tara si a trecut prin Wilmington, Delaware pana in Hurst, Texas.Acolo s-a casatorit dar dupa o scurta periada de timp a fost nevoit sa plece doarece a fost acuzat de molestare asupra copiilor femeii respective.S-a mutat cu sora sa dar nici aici nu a rezistat mult molestandu-si nepoata.A fugit in Florida unde l-a cunoscut pe Ottis Toole cu care a locuti pana cand acesta s-a imbolnavit si a fost spitalizat.A fost prins in drum spre Marylnad si incarcerat.Lucas s-a intors in Florida ulterior si s-a reintalnit cu Ottis.Impreuna au inceput sa fure tot ce prindeau ,inclusiv banci, din cand in cand.A marturisit ca l-a impuscat pe un vanzator in magazin dupa care Toole i-a molestat cadavrul.Acestia au comis mai apoi crime repetate.Intr-o zi au sarit in fata unei masini in care se aflau un tanar si o tanara,Ottis l-a impuscat de tanar de 9 ori dupa care s-a urcat la volan.Henry Lee Lucas a violat-o pe tanara pan ce au ajuns lanaga o padure unde Ottis a impuscat-o si pe fata.Au continuat sa omoare pentru masini,sex si distractie.Henry Lee Lucas a comis peste 30 de crime in fiecare dintre statele California, Michigan, Texas and Maryland.

Cei doi au fost recrutati intr-un cult unde au fost contractati sa omoare.Au ucis un om pe plaja si l-au dus inapoi la cult unde l-au gatit intr-un ritual “Black Mass”.Apoi au inceput sa rapeasca bebelusi pentru a-i vinde ca sclavi.Au drogat si rapit copii si adolescenti pentru a juca in filme pentu adulti.Nici o urma a acestui cult nu este de gasit.

Henry Lee Lucas in puscarie.

Henry Lee Lucas a fost contractat mai apoi de cult sa-l omoare pe un avocat in Beaumont, Texas.Acesta l-a convins pe barbat sa mearga la un bar si dupa cateva bauturi i-a taiat gatul.Mai tarziu mergand spre Oregon, si Washington, Lucas a violat si a omorat continu.Dupa alte crime si jafuri pentru a supravietui in centrul statului s-a retras dupa un timp spre nord unde a fost prins de politie dar a fost ulterior lasat liber deoarece nu putea fi condamnat din lipsa de dovezi.Intr-un final Henry Lee Lucas a fost condamnat pentru 11 omucideri.A fost condamnat la moarte pentru crima sa implicand o femeie neidentificata supranumita “Sosete Portocalii” dupa singurele accesori vestimentare gasite pe ea,care a fost descoperita in Williamson County, Texas, de Halloween 1979.El si-a marturisit vinovatia pe caseta audio si video.Pe data de 13 nartie 2001 , la vasrsta de 64 de ani , Henry Lee Lucas a murit in inchisoare de atac de cord.

Erzsebet/Elizabeth Bathory – The Blood Countess

Crime atestate: 600 Crime neatestate: 1200

---

Elizabeth Bathory – Contesa insangerata

Cine a spus ca femeile nu pot desfasura multe din actiunile intreprinse de barbati? Ba pot, si uneori chiar mai bine, cu mai mult succes, decat o fac barbatii. Asta nu inseamna ca orice femeie se poate apuca sa schimbe carburatoare sau sa taie lemne la circular, dar la astea nici macar toti barbatii nu se pot lauda ca se pricep. In schimb, cand vine vorba de operatiuni ce necesita finete si precizie, femeile sunt pricepute, si nu este vorba de lacuit unghii sau tocat patrunjel pentru supa, ci despre precizia in crima si tortura. Istoria a consemnat multe femei odioase, ascunse sub aparente diafane si inselatoare, iar unele dintre ele au umplut de invidie si respect crminali reputati.Elizabeth Bathory, Erzsebet, pe numele de sorginte maghiara, nascuta in 1560 (sau 1561), a fost o contesa nascuta in Ungaria, provenind dintr-o familie foarte puternica si instarita, printre care, un cardinal, o printesa, un var, prim ministru al Ungariei si cel mai cunoscut membru, Istvan Bathory, print al Transilvaniei, Mare Duce al Lituaniei si incoronat rege al Poloniei sub numele de Stefan Batory. Ancestrii familiei Bathory, clanul Gutkeled, au poposit in regatul Ungariei pe la mijlocul secolului al XI-lea. Puterea lor se intindea pe vaste teritorii, ceea ce azi este Polonia, Ungaria, Slovacia si Romania. Numele de Bathory, ce semnifica viteaz, brav, a fost asumat de o sub-familie a clanului Gutkeled. Familia Bathory a atins apogeul puterii pe la mijloculul secolului al XVI-lea, pentru a se stinge definitiv in 1680.

Elizabeth Bathory, ca orice conteasa care se respecta, si-a petrecut copilaria intr-un castel, Ecsed. Datele privind copilaria sa nu sunt cunoscute, dar se pare ca anumite intamplari socante la care a asistat de la varsta de 5-6 ani sa fie una din explicatiile pentru caracterul ei infam si pasiunea pentru sange. Totusi, contesa nu facea nota discordanta fata de suratele sale de la acea vreme doar prin latura sa extrem de intunecata, ci si prin faptul ca era exceptional educata, desavarsit instruita, eclipsand, prin inteligenta si pregatire, unii dintre nobilii de la acea vreme. Intr-o incercare de a mai justifica din actiunile sale demne de un ospiciu sau abator, s-a vehiculat ideea ca ar fi fost alienata, lipsita de judecata. E drept ca avea un temperament vulcanic, si deseori izbucnea in crize teribile, posibil suferinda de epilepsie sau alte tulburari ale sistemului nervos, era imposibil de controlat si cu inclinatii promiscuue inca de la o varsta frageda, cu toate astea era sigura pe facultatile sale mintale.

La 15 ani s-a casatorit cu Ferenc Nadasdy, un conte provenind dintr-o familie de nobili, nu la fel de cunoscuta si bogata ca familia Bathory, iar el deloc un erudit. Desi a dispus de toate facilitatile pentru a-si desavarsi pregatirea, contele abia de a deprins cateva notiuni elementare de maghiara, germana si latina, in timp ce Elizabeth scria si vorbea fluent patru limbi. In schimb, Ferenc a ales o cariera in razboi, in conformitate cu aptitudinile sale fizice, eroismul, dar si cruzimea sa. Nunta celor doi, o afacere de familie, s-a desfasurat conform planului, contesa primind cadou de nunta, nu un set de oale de inox de la zepter, ci castelul Cachtice din Carpati, ce avea sa se transforme intr-un salas al mortii. Instalata stapana pe imensa proprietate, sangeroasa contesa a inceput sa-si exercite puterea, punand in practica torturi si indeletniciri sadice, care l-ar fi intimidat pana si pe De Sade. Legenda spune ca dintr-o intamplare nefericita, care a implicat o foarfeca proiectata in fata unei servitoare neascultatoare, s-a nascut obsesia contesei pentru sange. Vanitoasa si narcisista, aceasta avea convingerea ca sangele tinerelor fete ii poate mentine tineretea, frumusetea, conferindu-i suplete si finete pielii; pe vremea aceea L’Oreal inca nu ajunsese sa faca furori cu produsele sale anti-rid. Odata cu aceasta obsesie si-a castigat si titulatura de vampir, multe surse considerand-o unul dintre vampirii ce au inspirat Dracula lui Bram Stoker. Cu ajutorul unor complici, servitori si servitoare ale contesei, uenel dintre ele suspectate de vrajitorie, aceasta a reusit, in numele frumusetii si tineretii vesnice, sau poate doar in numele sadismului, sacrificare a in jur de 650 de tinere, unele dintre ele de vita nobila. Alte surse merg chiar pana la 2000 de victime. Crimele se desfasurau dupa diverse ritualuri, care pare-se ca implicau magia neagra si satanism, moartea fetelor survenind in urma unor torturi sinistre. De asemenea, se spune ca Elizabeth obisnuia sa tina jurnale in care-si detalia crimele, scrieri pe care le expedia in scrisori catre sotul ei, aflat mai mereu plecat in diverse campanii militare.

Elizabeth Bathory – Baia in sange

Treptat, in jurul stabilimentului dedicat torturii si deliciilor sale feroce, au inceput sa se tese diverse zvonuri care au obligat autoritatile sa verifice veridicitatea lor. Si asa a inceput sfarsitul. O sumedenie de martori au fost adusi sa depuna marturie, inclusiv victime care au supravietuit contesei. Cele mai multe declaratii impotriva contesei au fost oferite de complicii ei, care au fost toti condamnati la moarte, functie de gradul de complicitate. Elizabeth Bathory n-a participat la proces si n-a depus personal nici o marturie, familia ei insistand sa nu fie judecata, ci doar sechestrata la domiciliu, dat fiind faptul ca provenea din randul nobilimii si scandalurile de genul asta n-ar fi facut cinste familiei. Intreg procesul a fost un spectacol al groazei, cu declaratii care dintre care mai socante si greu de auzit, imposibil de imaginat. In timp ce complicii sai au fost rasplatiti pentru faptele comise prin diverse torturi, contesa s-a bucurat de imunitate regala si de pledoaria in favoarea sa a rudelor influente care au reusit s-o tina departe de condamnarea la moarte sau temnita. Unul dintre copiii sai, si unicul mostenitor, a scris o scrisoare in numele contesei, in care aceasta isi sustinea nevinovatia. Pedeapsa a fost arestul la domiciliu in cateva camere ale castelului, cu intrarile si ferestrele zidite, exceptand mici parti petnru apa si mancare. Dupa trei ani si jumatate, in 1614, a fost gasita moarta intr-una din camerele destinate arestului.De mentionat ca multe din atrocitatile comise de contesa raman totusi neconfirmate, la stadiul de legenda, ca si practicile de magie si suprema cruzime care i-au fost atribuite, sau orientarile sexuale incerte. Nici preferintele sale bizare pentru sange, imbaiere in sange, baut sange, sau obsesia pentru tineretea vesnica nu sunt mentionate in nici un document istoric, fiind consemnate doar vagi inclinatii spre canibalism. Chiar si fara dovezi clare care sa confirme toate legendele vehiculate, dar cu dovezile existente cu privire la disparitia multor tinere, declaratiile victimelor ce au supravietuit, precum si ramasitele descoperite pe proprietatea stapanita de contesa, Elizabeth Bathory ramane o figura stranie si lugubra in istorie, una dintre putinele femei ce au afisat inclinatii spre vampirism si canibalism, un membru de seama in registrul criminalilor in serie de notorietate si un nume interzis in societatea ungureasca.

Bancuri :)

Un tigan conducea Mertzanu’ si deodata face pana de cauciuc. Se da jos din masina sa schimbe roata. Un alt tigan apare si il intreaba:
- Ce faci aici, mancati-as?
- Pai, scot roata.
Atunci al doilea tigan sparge parbrizul si spune satisfacut:
- Gata frate, eu iau casetofonul.

J

Un ascultator suna la un post de radio.
- Buna ziua!
- Buna ziua! Va ascultam.
- Am gasit un portofel care contine 15.000 dolari si un buletin de identitate pe numele Ion Ion.
- Si vreti sa gasim pagubasul?
- Nu, as vrea sa-i ofer o dedicatie muzicala.

J

Un preot locuia langa o manastire si avea 10 gaini si un cocos.
Cocosul din cand in cand disparea, dar aparea pana seara. Ultima data cand a zburat nu s-a mai intors si preotul, primul lucru duminica in biserica, a intrebat lumea:
- As vrea sa stiu daca cineva are un cocos?… si toti barbatii s-au sculat in picioare…
- Nu, nu, nu, am vrut sa intreb daca cineva a vazut un cocos?…si toate femeile s-au sculat in picioare…
- Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva de aici a vazut un cocos care nu-i apartine?… si jumatate din femei s-au sculat in picioare…
- Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva a vazut cocosul meu?… si toate maicutele s-au sculat in picioare.

J

Un preot catolic, unul ortodox si un rabin discuta despre gestionarea banilor primiti de la credinciosi.
Preotul catolic:
- Eu am o metoda foarte eficienta. Trag o linie cu creta pe jos si arunc banii in aer. Ce cade in stanga e pentru Dumnezeu si Biserica, ce cade in dreapta e pentru mine.
Preotul ortodox:
- Eu desenez pe jos un cerc. Banii ii arunc in sus; ce cade in cerc e pentru Dumnezeu si Biserica, ce cade in afara e pentru mine.
Rabi:
- La mini e cel mai simplu. Eu arunc banii in sus. Dumnezeu opreste ce-i trebuie, ce cadi inapoi e pentru rabi…

J

Un tip se duce la preot :
- Parinte am pacate mari.
- Spune fiule, D-zeu e mare si iarta.
- Parinte in timpul razboiului am ascuns un evreu in beci.
- Fiule, asta nu e pacat i-ai salvat viata. Mergi cu Domnul linistit acasa.
- Da, Parinte, dar i-am cerut 20 de dolari pe zi.
- Fiule, asta nu este bine. Ai profitat de necazul lui. Dar totusi i-ai salvat viata. Mergi acasa tine post 2 saptamani si fa rugaciuni. Omul pleaca, nu prea convins, si dupa 5 minute bate la usa preotului din nou.
Intra si il intreaba pe preot:
- Parinte, crezi ca ar fi bine sa-i spun ca s-a termninat razboiul?

J

Pe usa unei biserici statea scris : “Daca ai pacate, vino inauntru”. Dedesubt, se adaugase cu ruj de buze: “Daca nu, suna la telefon 89.89.999″.

J

-Unde te duci asa de dimineata cu bicicleta bunico?
-La cimitir la bunicu.
-Si bicicleta cine o aduce?

J

O babuta suna la serviciul – situatii exceptionale:
- Alo! In apartamentul meu miroase a gaz…
- Dar ati pornit plita de gaz?
- De dimineata e pornita.
- Dar chibritul ati aprins ?
- Nu, acusi il aprind!

J

Georgeasca vine intr-o zi la birou si spune:
- Fetelor, aseara ma bag in pat cu barbatul sa facem si noi ceva si-i pun mina pe testicule. Mai, si avea niste testicule reci ca gheata…
A doua zi Ioneasca zice si ea:
- Fetelor si eu m-am bagat cu barbatul in pat, i-am pus mina pe testicule si erau tot reci ca gheata…
- A treia zi apare si Popeasca batuta mar si cu ochii vineti.
- Ce-ai patit draga?
- Pai ma bag si eu in pat cu barbatul. Ii pun mina pe testicule si ce sa vezi?!? Fierbinti, fierbinti.
Atunci zic: “Draga ce fierbinti sint testiculele tale, ale lui Georgescu si Ionescu sint reci ca gheata…

J

Un tip isi revine dintr-o coma profunda de 7 luni.
In tot acest timp, sotia lui a stat zilnic langa patul lui. La cateva zile dupa ce si-a revenit, isi cheama sotia:
- Draga mea, ai fost alaturi de mine in toate nenorocirile prin care am trecut: cand am fost concediat, m-ai sprijinit enorm; cand afacerea mea a dat faliment, ai fost langa mine; cand am fost impuscat, ai stat alaturi de mine; cand ne-am pierdut casa, ai fost tot langa mine; cand sanatatea mea s-a subrezit, m-ai sprijinit permanent. Stii ceva?
- Ce sa stiu, dragul meu? intreaba ea zambitoare.
- Cred ca imi porti ghinion!

J

Doi tipi se ciocnesc din greseala intr-un supermarket. Primul tip catre celalalt:
- Imi cer mii de scuze, ma uitam dupa nevasta-mea!
- Sincer, si eu ma uit dupa a mea, Cred ca ne-am ratacit.
- Dar cum arata sotia dvs? Poate mergem sa le cautam impreuna!
- Inalta, picioare lungi, 90 – 60 – 90, dar a dvs?
- Nu mai conteaza, hai s-o cautam pe a ta!…

                                                J

Un sot, satul de sotia sa care-l tot intreba cum arata, ii cumpara o oglinda mare, ca sa se vada in ea din cap pana in picioare.
Asta a mers un timp, dar acum ii punea aceleasi intebari, stand in fata oglinzii. O data, proaspat iesita de la dus, se plangea ca are sanii prea mici.
Sotul, care de obicei tacea, ii spune :
- Daca vrei sa-ti creasca sanii, ia o bucata de hartie igienica si freac-o intre ei cateva secunde in fiecare zi.
Femeia se repede, ia o bucata de hartie si se apuca sa o frece intre sani:
- In cat timp o sa-mi creasca?
- Va dura cativa ani!.
Sotia se opreste:
- De unde stii tu ca daca frec o bucata de hartie igienica intre sani, acestia imi vor creste in cativa ani?
- Cu fundul a mers, nu-i asa?

J

Barbatul: In sfarsit. Am asteptat asta atata timp.
Femeia: Vrei sa plec?
Barbatul: Ai inebunit? Nici sa nu te gindesti la asta.
Femeia: Ma iubesti?
Barbatul: Bineinteles! Tot timpul!
Femeia: M-ai inselat vreodata?
Barbatul: Doamne fereste! Bineinteles ca nu.
Femeia: O sa faci sex numai cu mine?
Barbatul: Sigur ca da. Cu orice ocazie.
Femeia: O sa ma lovesti vreodata?
Barbatul: Ai inebunit?
Femeia: Pot sa am incredere in tine?
Barbatul: Da!
Femeia: Iubitule!
si acum citeste de jos in sus

J

Un barbat se intoarce seara tarziu de la o bauta cu pretenii. Intra in casa nervos, bate cu pumnu’ in masa si striga la nevasta-sa:
- Femeie, cine e sefu’ in casa asta?
Femeia, scurt, ii scapa un dos de palma peste gura. Barbatul resemnat:
- Da’ ce? Nici macar sa intreb n-am voie?

                                                J

Ion afla ca mai are de trait doar 24 ore. Ii spune sotiei si ii propune sa mai faca o data dragoste. Ea este de acord. Peste 6 ore, Ion ii spune din nou:
- Iubito, stii, mai am doar 18 ore de trait. Crezi ca am putea sa mai facem dragoste inca o data?
Sotia este din nou de acord. Cand se duce la culcare, se uita la ceas si vede ca acum au mai ramas doar 8 ore. Atunci ii spune sotiei:
- Iubito, te rog… inca o data inainte sa mor.
- Bineinteles, dragul meu… Apoi sotia se intoarce cu spatele si adoarme. Ion, agitat, nu poate adormi! Vede la un moment dat ca au mai ramas 4 ore. O trezeste pe sotie:
- Iubito, mai am doar 4 ore. Crezi ca am putea… Sotia se ridica si spune:
- Uite care e treaba Ioane, eu trebuie sa ma scol maine dimineata, tu nu!

.Imi pare rau, vecine, de nenorocirea care ti s-a intamplat: din cauza focului, ti-a murit si nevasta, si vaca.
- Da, sunt amarat. Toti imi spun: lasa, iti gasesti tu alta femeie, ia-o pe vaduva cutare, uite, cunosc eu pe una tare gospodina. Unul n-ar veni sa-mi zica: na, ma, si tie alta vaca…

 

Intr-un autobuz un barbat se plange:
- Ce tineret in ziua de azi?! Needucat! Se aseaza, nu le pasa ca sunt femei care stau in picioare!
- Ce nu va convine? – sunteti pe scaun.
- Da, dar sotia sta in picioare!

 

Se intalnesc un domn si o doamna la nudisti…
Domnul: – Ma bucur ca v-am intalnit!
Doamna: – Vad!

 

Sotia isi intreaba sotul:
- Dragule, ce-ti place mai mult la mine: trupul meu perfect, sau fetisoara mea?
Sotul raspunde:
- Simtul umorului!

 

Gheorghe isi inmormanteaza soacra. Vine omu’ nostru acasa si cand sa deschida poarta ii pica o tigla in cap. Gheorghe contrariat se uita spre cer:
- Ai si ajuns, scarba?!

 

Mama soacra, cat stai pe la noi?
- Cat sunt primita cu drag, fiule…
- Ce pacat! Nici macar la o cafea nu stai?

 

Vecine, cainele tau mi-a muscat pana acum de trei ori soacra!
- Vai, mii de scuze. Cainele asta e incorigibil. Nu stiu ce sa fac cu el!
- Vinde-mi-l mie!…

 

La tribunal se audiaza martorii:
- Cand ati vazut ca inculpatui intentioneaza sa-si arunce soacra de la etaj, de ce n-ati intervenit?
- Pentru ca am vazut ca inculpatul este destul de puternic ca s-o faca si singur…

 

La circ David Coperfield primeste ca de obicei un potop de aplauze. El isi anunta ultimul numar:
- In urmatorul numar voi face sa dispara o femeie. Pentru asta am nevoie de un voluntar din public.
Din randul doi se aude un glas:
- Mergi, mergi dumneata, mama soacra!…

 

Un vanator si-a invitat prietenii sa le arate colectia sa de animale impaiate.
- Uite, aici este un leu pe care l-am impuscat in Africa. Langa el, o veverita, iar acolo in spate este soacra-mea.
- Dar ce zambitoare este! remarca unul dintre musafiri.
- Da, pentru ca pusca avea luneta si pana-n ultima clipa a crezut ca vreau sa o fotografiez.

 

 

Doi prieteni se refugiaza din cauza ploii intr-un bar. Isi beau ei berile in liniste, in timp ce privesc pe geam.
- E binevenita ploaia asta pentru pamant, spuse unul dintre ei.Totul va renaste acum din nou.
- Nu ma speria! spune celalalt. Tocmai mi-am inmormantat soacra..

 

Ai venit la tanc, bunico – zise nepotelul deschizand usa – tata tocmai spunea ca numai dumneata mai lipseai.

 

 

Un tip intra intr-un bar tinanand in mana un cacat imens si zice:
- Fiti atenti in ce era sa calc!

 

 

Pilotul unui avion catre turnul de control:
- Ma aflu la 700 km de pamant, la 1300 de m deasupra apei si mi se termina combustibilul. Astept instructiuni.
Turnul de control catre pilot:
- Repeta dupa noi: “Tatal nostru carele esti in ceruri….”

 

 

Un calator ajunge la hanul “Gheorghe & Balaurul”. Bate la usa, i se intredeschide si o figura feminina intreaba:
- Ce vrei?
- As dori sa innoptez la han si daca ati avea si o farfurie cu mancare…
- Nu avem!
Si i se tranteste usa in nas.
Bate din nou la usa, i se intredeschide si aceeasi figura feminina intreaba:
- Ce vrei?
- N-as putea sa vorbesc si cu Gheorghe?

 

 

Un roman calatoreste cu trenul cu un ungur.
La un moment dat, ungurul il intreaba pe roman: ce scrie pe geam?
El ii raspunde: “nu scoateti capul pe fereastra!”
- Si mai jos?
- Acelasi lucru dar in franceza.
- Mai jos?
- In engleza.
- Mai jos?
- In italiana.
- Dar in ungureste nu scrie?
- Nu, voi aveti voie.

 

 

Cand ii zambeste un roman unui ungur?
Cand il vede prin luneta.

 

 

Un cioban ardelean statea pe iarba, in apropierea unei fantani. Un om se duce la fantana cu intentia de a bea.
- Nu bea, omule, e otravita !
- Nem to dom.
- Apoi bea, dar incet, ca-i rece.

 

 

Clasa de maghiari la ora de limba romana.
- Gyury, spune, te rog, o propozitie!
- Duminica me duc la pedure.
- Gyury draga, da nu-i bine.
- Atunci nu me duc.

 

 

Porniti impreuna la vanatoare, Gheorghe Funar si Laszlo Tokes hotarasc, la un moment-dat, sa ia o pauza de masa. Primarul Clujului, singurul care avea merinde in traista, isi imbie partenerul de vanatoare cu paine si slanina, mancarea traditionala a ardeleanului, adresandu-i-se cu o voce mieroasa:
- Vrei o muscatura?
Si fara a mai astepta raspuns din partea acestuia, striga raspicat catre gonaciul sau:
- So pe el, Grivei!…

 

 

Merge unguru’ la magazin si ii cere vanzatoarei:
- Dati-mi un bere!
- Nu se spune un bere ci o bere!
Vine unguru’ la magazin a doua zi si ii cere vanzatoarei iarasi:
- Dati-mi un bere!
- Domnule draga, nu se cere un bere ci o bere. Cand veniti data viitoare cereti corect O BERE!
Merge unguru’ a treia zi incercand sa tina minte cum sa ii ceara vanzatoarei bere…
- Dati-mi bere.
Vanzatoare intreaba mirata:
- Cate?
Ungurul, sigur pe el:
- O!

 

O femeie instala un calculator intr-o retea pentru un coleg de lucru. Cind a venit rindul setarii parolelor ea l-a intrebat ce cuvint vrea sa folosesca pentru logare. Vrand sa o intimideze, tipul i-a spus “penis”. Fara sa clipeasca, aceasta i-a introdus parola dorita, a reintrodus-o pentru confirmare dupa care era sa se prabuseasca de ris in fata monitorului. Curios, tipul i se uita peste umar si vede raspunsul calculatorului: PASSWORD REJECTED….NOT LONG ENOUGH.

 

-         Ce face un tigan cand il pui la calculator ?

-         - Cauta in Recycle Bin!

Un programator merge la un altul sa-i ceara bani imprumut.
- Cat sa-ti dau?
- 500 de dolari.
- Stii ce? Iti dau 512 sa fie rotund…

 

Se trezeste Ion de dimineata ca avea de crapat lemne.
No, si se apuca Ion de crapat, cind il vede pe Gheorghe la poarta:
- ‘Neata, Gheo!
- ‘Neata, Ioane!
- Ce faci ma, Gheo? Nu vii sa ma ajuti la lemne?
- Nu pot ma Ioane ca is beteag rau…
- No, tulai Doamne, da’ ce ai ma Gheo?
- Boala gre’ ma Ioane!
- Da’ ce boala ai ma?
- Boala venerica…
- Ioi, ma… da’ cum ii boala asta, ma?
- Pa’ stii tu ma Ioane… ma doare in pix de lemnele tale!     

 

 

Intr-o noapte, pe la ora 2, vine Gheo’ la Ion si incepe sa bata de nebun la geam. Dupa vreo jumatate de ora iese Ion adormit si intreaba:
- Cine-i?
- Io, Gheo’!
- Ce vrei ma, la ora asta?
- Ioane, ai vopsea verde?
- Nu!
- Bine. Si pleaca.
Dupa vreo doua ore, cand tocmai atipise Ion, iar batai in geam.
- Cine-i?
- Tot eu, Gheo’!
- Si acum ce mai vrei?
- Ti-am adus vopsea verde!    

 

 

 Vine Ion la Gheorghe si il intreaba:
- Cum poate vaca ta sa dea cate 100 litri de lapte pe zi?
Gheorghe:
- E simplu. Totul depinde de amabilitate. Ma apropiu de ea si o intreb: “Ce avem astazi, lapte sau carne?”

J

Ion si Gheorghe se intalnesc la un colt de strada. Ion il intreaba pe Gheorghe:
- Unde meri, ma?
- Nu stiu! Da’ tu unde meri, ma?
- Nu stiu!
- No, atunci hai p-aci ca-i mai aproape.

J

Intr-o seara Maria ii zice lu’ Ion:
- Ioane, mai zi-mi si mie o vorba calda, ca de mult nu te-am mai auzit!
- Marie, sa te arda focul!

 

J

Ion si maria seara

Maria:ioane, dormi

Ion:nu

Maria:ioane ma iubesti?>

Ion:dorm

J

Seara, Ion si Maria se pregatesc de culcare. Ion iese afara sa se usureze. Se intoarce peste citeva minute cu pantalonii uzi. Maria il intreaba:
- Ploua?
- Nu, bate vintul.

J

Maria catre ion : ioane, hai in casa ca ploua

Ion: las’ ca si afara ploua

J

Ion si maria mergeau pe strada. Maria ii zice lui Ion: ma Ione, io is lezbi.
Ion: ce-i aia?
Maria: vezi femeia aia de pe strada?
Ion: da o vad si cei cu ea?
Maria: mie imi place de ea si as vrea sa fac sex cu ea.
Sta Ion un pic dupa care zice: tu Marie, cred ca si io is lezbi.

J

Un tip si-o tipa in pat, actiune din greu.
Dintr-o data se aude o frana de masina in fata casei, tipul sare din pat, isi ia hainele in brate, tipa ii deschide geamul, si sare. Dupa un timp se aude un ciocanit la usa. Tipa deschide, in usa … tipul cu hainele in brate…
- Ma nevasta, da’ stresati mai suntem!

J

Ion catre Maria:
- Unde fusasi?
- Iaca, facui si io dragoste?
- Io te intrebai unde fusesi, nu ce facusi.

J

Un ungur un francez,un american si un roman mergeau cu vaporul…la un moment dat vaporul se scufunda si unul dintre ei spune:
-Ba io m-arunc,zice americanu….LONG LIVE AMERICA!! Si sare….
Sare si francezul….VIVE LA FRANCE!! Si se arunca..
Sare si romanul….TRAIASCA ROMANIA!! Si il impinge pe ungur in apa….

J

Stiti ca “O brad frumos” a fost compus de un ungur?
Daca era de un roman ar fi fost “Un brad frumos”.

J

Ion p camp

Un vecin

Ioneeeeee ti-o murit soacra

Ion nimic

Ionnnne ti-o murit soacra

Totasa de cateva ori , la care ion

Ma, intai munca si apoi distractia!

 

J

Bula e in clasa a treia, la ora de franceza. Inspectie. Vin doi inspectori si se aseaza in ultima banca, in spatele lui Bula.

Profesoara are 24 de ani, arata trasnet si poarta mini. Scrie ceva in franceza si intreaba:

-Copii, cine vrea sa traduca?

Nimeni.

-Hai, copii, ce scrie pe tabla?

Bula ridica mana, sa-i scoata ochii profesoarei.

-Ia zi, Bula!

-Pe tabla scrie: “Mama, ce bulane misto are gagica asta!”

-Magarule! zice profesoara, stai jos, ai nota doi!

Bula se aseaza si se intoarce incruntat catre cei doi inspectori din spatele lui:

-Dupa ce ca habar n-aveti de franceza, mai si suflati

 

Doi ciobani:
- Gheorghe, am găsit o modalitate ca să nu-ţi mai miroasă urît ciorapii!
- Care, mă?
- Nu-i mai porţi!

 

Badea Gheorghe a început să repare acoperişul casei.
Partea bună e că a ajuns în vîrful casei.
Partea proastă e că a început să alunece.
Partea bună e că s-a prins de burlanul casei.
Partea proastă e că burlanul s-a rupt.
Partea bună e că sub el era o căpiţă de fîn.
Partea proastă e că în capiţă era o furcă cu ţepii în sus.
Partea bună e că n-a căzut pe furcă.
Partea proastă e că nici pe capiţă n-a căzut…

 

  Badea Gheorghe stătea la oi. La un moment dat, apare un luptător de kung-fu, care îi zice:
- Sînt luptător de kung-fu şi am să-ţi fur toate oile!
Badea Gheo stătea liniştit. Luptătorul îi mai spune încă o dată. La care se ridică badea şi îl snopeşte cu bîta, după care îi zice:
- No, kum-fu?

 

 

Ion şi Gheorghe:
- Servus, Ioane, ce faci?
- Bine, mi-am luat sconcs…
- Şi unde-l ţii?
- Apăi în pat, la picioare.
- Da’ nu pute!?
- Ba da, dar s-o învăţa el…

 

 

 

Ion şi cu Georghe merg pe tren. La un moment dat, în compartiment vine o domnişoară care se aşează şi după cîteva minute vîră mîna în sacoşă şi scoate o banană. Ion şi Gheorghe fac nişte ochi cît cepele.
- De ce vă uitaţi aşa ? întreabă domnişoara. N-aţi mai văzut aşa ceva?
- Apoi domnişoară aşa ceva da, da’ nu aşa de galben!
- Banană se numeşte!
- Şi-i bună?
- Bună. Ia gustaţi…
Şi gagica întinde fiecăruia o banană.
- Şi ce facem cu ea?
- Păi desfaceţi coaja… şi începe să cureţe banana. Ion şi Gheorghe şi ei… Gagica muşcă din banană. Ion la fel şi în acel moment trenul intră în tunel la care Ion ţipă:
- Mă Gheorghe nu muşca că orbeşti!

 

- Ţi-am citit lucrarea de control. Foarte bună. dar e identică cu cea a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici? întreabă profesorul.
- Că şi a lui e foarte bună.

Cică s-a descifrat mesajul de pe una dintre cutiile negre de la un avion care a lovit World Trade Center:
- Băi Funare, eşti sigur că asta-i Budapesta?

 

 

  Janos spune că Transilvania e a ungurilor. Ion îl întreabă:
- Cum cîntă greierii în Transilvania, măi Janos?
- TRI, TRI, TRI.
- Păi vezi, măi Janos, cînd vor cînta HARUM, HARUM, HARUM, atunci vom sta de vorbă în chestiunea Transilvaniei.

 

 

 

 

Jack Spintecatorul

Timp de trei luni, între sfârşitul lunii august şi până la începutul lunii noiembrie 1888, zona Whitechapel din cartierul de est al Londrei a fost martora unei serii de crime odioase – încă nerezolvate. Asasinatele se caracterizau printr-o sălbăticie nemaiîntâlnită; fiecare dintre cele cinci victime – toate prostituate – au fost atacate pe la spate şi tuturor li s-a tăiat beregata; în patru cazuri, corpurile au fost supuse unei asemenea mutilări si disecţii, cum numai o minte bolnavă sau un maniac sexual putea să-şi imagineze. Durata acestui mister, care s-a transformat probabil în seria celor mai faimoase crime din lume, a dat naştere unei biografii atât de ample consacrate Spintecătorului, încât vom descrie doar, pe scurt, anumite detalii.

           Prima victimă a fost Mary Ann Nichols (zisă Polly), care a pierit pe 31 august 1888 , într-o vineri, pe Buck’s Row. Raportul poliţiei din ziua următoare preciza: „Nu se cunoaşte o crimă mai brutală şi mai feroce ca aceasta”. Pe 8 septembrie, a urmat „întunecata Armie” Chapman de 47 de ani, care a fost asasinată cu cruzime pe Hanbury Street.

            O crimă dublă s-a înregistrat duminică, 30 septembrie. Primul cadavru a fost găsit în jurul orei unu noaptea, de un căruţaş ce se afla cu treburile lui în Berners Street: „Cadavrul aparţinea unei femei şi avea o tăietură foarte adâncă în jurul gâtului, de la o ureche la cealaltă”. A fost identificată ulterior ca fiind „Lungana Liz” Stride. în colţul de sud-vest al lui Mitre Square s-a găsit al doilea cadavru, cel al Catherinei Eddowes : „în acest caz, victima era atât de desfigurată, încât identificarea a fost foarte dificilă ; abdomenul îi fusese practic smuls şi o parte din intestine scoase şi înfăşurate în jurul gâtului… Omorul era opera unei mâini de profesionist…”

            Ultima crimă si cea mai îngrozitoare – pentru că Spintecătorul a avut suficient timp la dispoziţie – a avut loc la 9 noiembrie:

          Mary Jane Kelly a fost ucisă în propria ei cameră din Miller’s Court. Gîtul îi fusese secţionat de jur-împrejur cu un cuţit, despărţind aproape capul de trup. Abdomenul îi fusese spintecat şi deschis parţial, braţul drept si sânii tăiaţi, ca si capul ce atârna de trup ţinându-se numai de piele, nasul retezat, pielea de pe frunte jupuită, gambele detaşate de picioare şi răzuite de carne. Abdomenul fusese tăiat cu un cuţit „adânc, în cruciş”, măruntaiele din partea inferioară şi ficatul smulse. Interiorul corpului si părţi din coaste lipseau, dar ficatul, se spune, fusese plasat între picioarele bietei victime. Criminalul aşezase pe o masă carnea de pe coapse şi de pe gambe, împreună cu sânii şi nasul, iar una din mâini o înfipsese în stomac.”

(Illustrated Police News)

        Cu aceasta, crimele au încetat şi au început controversele care aveau să dureze mai bine de un secol, în ciuda uriaşului efort făcut de poliţia metropolitană, nu a fost găsită nici o dovadă concludentă pe care să se poată sprijini acuzaţia de crimă, iar teoriile referitoare la identitatea lui Jack oscilau între improbabil şi imposibil – numărul teoriilor era identic cu cel al emiţătorilor. Câteva din cele mai importante ar fi următoarele:

        Montague John Druin: un avocat ratat, care s-a aruncat în Tamisa în decembrie 1888. Faptul că moartea lui a coincis cu încetarea crimelor din zona Whitechapel a constituit o dovadă incontestabilă pentru unii că el era ucigaşul.

        Severin Klosowski (alias George Chapman) : si-a ucis trei neveste prin otrăvire, dar era puţin probabil ca un criminal să-si schimbe propriul modus operandi. Oricum, s-a înregistrat faptul că inspectorul-sef, detectivul Frederick Abberline, însărcinat cu căutarea Spintecătorului, a observat că, la arestarea lui Chapman, acesta ar fi spus: „în sfârşit, aţi pus mâna pe Jack Spintecătorul”. Mai târziu nu şi-a recunoscut spusele, dar a intrat în mitologia consacrată Spintecătorului.

           Dr. Rosfyn D’Onston Stephenson, autor de lucrări consacrate esotericului şi magician care, s-a sugerat, ar fi înfăptuit crimele din East End ca ritualuri de magie neagră. „Misterul” s-a adâncit o dată cu dispariţia lui, în 1904.

           A.S.R. Prinţul Albert Victor, duce de Clarence (nepotul reginei Victoria): scandalurile din familia regală au fost întotdeauna publice şi aparenţele care înconjurau familia Clarence au dat naştere la numeroase teorii care, mai mult sau mai puţin, aveau darul de a-1 încrimina chiar pe duce.

        Cea mai speculată teorie a fost cea a existenţei unei complicităţi între Sir William Gull, medicul de familie, actorul Walter Sickert si vizitiul curţii, pe nume John Netley . Potrivit acesteia, ei ar fi fost autorii asasinatelor pentru a preîntâmpina un scandal, care 1-ar fi implicat pe Clarence, cu o vânzătoare şi un copil nelegitim.

        O altă teorie îl consideră ucigaş pe James Kenneth Stephen, tutorele ducelui la Cambridge, homosexual si, aşa cum chiar el declarase, un duşman patologic al femeilor.

        Dr. Thomas Neill Cream era el însuşi autor a numeroase crime, singura sa legătură cu Spintecătorul fiind faptul că, înainte de a fi spânzurat, după cum spune legenda, ar fi rostit: „Eu sânt Jack… “, o confesiune tristă, curmată brusc de nodul care s-a strâns în jurul gâtului său. De altfel, în timpul toamnei macabre în care s-au comis crimele din Londra, Thomas Cream se afla într-o închisoare din America.  

        În plus, s-a mai sugerat şi că Jack ar fi putut fi Jill Spintecătoarea, o moaşă nebună sau o femeie odioasă care provoca avorturi; sau poate era un evreu, măcelar ritual, si care nu ar fi reprezentat o privelişte neobişnuită în East End, unde ar fi fost de aşteptat să poarte haine pătate de sânge si un cuţit la fel ?

        Într-adevăr, s-au mai făcut referiri şi la un alt evreu, Kosminski, care locuia în Whitechapel şi care fusese internat într-un azil, în martie 1889. Dar ceea ce ar trebui reţinut ar fi ipoteza unui scriitor cum că Jack n-ar fi fost nici unul dintre cei presupuşi, ci un ucigaş care va rămâne necunoscut şi nedescoperit